Se lasa seara-n ochii tai adanci, pustii,
Si-n jurul meu, se las-aceeasi seara,
E-atat de trist cand incetezi sa fii,
E-atat de gol, cand dragostea-i povara.
Ma chemi, crezand ca strigatele toate,
Mi le voi pune icoana , langa pat,
E-atat de trist, cand vocea mea nu poate,
Sa te convinga, ca totu-i un pacat.
Se lasa seara, cu-n fel de gust ce doare,
Cu-n fel de lacrimi, ce se transforma-n ploi,
Sunt nori aceia? sau sunt regrete oare?
Se lasa seara, pentr-un trecut in doi.
Te las sa pleci, dar plec si eu cu tine,
Si ratacesc printre fiori tarzii
E-atat de greu, dar e atat de bine,
Se lasa seara, dar nu astept sa vii.
Si-n jurul meu, se las-aceeasi seara,
E-atat de trist cand incetezi sa fii,
E-atat de gol, cand dragostea-i povara.
Ma chemi, crezand ca strigatele toate,
Mi le voi pune icoana , langa pat,
E-atat de trist, cand vocea mea nu poate,
Sa te convinga, ca totu-i un pacat.
Se lasa seara, cu-n fel de gust ce doare,
Cu-n fel de lacrimi, ce se transforma-n ploi,
Sunt nori aceia? sau sunt regrete oare?
Se lasa seara, pentr-un trecut in doi.
Te las sa pleci, dar plec si eu cu tine,
Si ratacesc printre fiori tarzii
E-atat de greu, dar e atat de bine,
Se lasa seara, dar nu astept sa vii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu